Când magia zilelor de mai dispare, un acord de muzică apare .

marți, 4 septembrie 2012

Și dacă n-o să renunț ...

 Și dacă n-o să renunț la a mă certa cu mine, nu voi fi singură . Vor fi cu mine convorbirile fără rost care chiar au sens atunci când sunt folosite cu cineva special . Vor fi cu mine bănuielile scoase din cele mai întunecate colțuri ale minții, ce mă vor face din nou să plâng . Să plâng cu durerea unei mame ce-și vede copilul neajutorat . Cu durerea unui spadasin ce-și omoară visele pentru că nu a învins în lupta cu sine . Nu voi fi singură, voi fi cu tu al meu .
 Și dacă n-o să renunț la a te iubi cu sufletul, plămânii, glasul, lumina ochilor mei, voi trăi . Voi trăi știind că niciodată nu se spune niciodată . Îmi voi opri și ultima lacrimă pentru a trece peste muntele de nebunii . Nebunii ce ni le imaginăm la lumina lunii . Nebunii ce știm că n-o să se adeverească . Dar rămânem că doi copii proști, cu ochii în ochii celuilalt, sperând ca inimile noastre să se deschidă . Și dacă n-o să renunț să visez, voi fi fericită . Căci pentru a fi fericit nu trebuie să fii un geniu .  Poți fi fericit doar când îți imaginezi că alergi gol pe norii sfărâmicioși și amari de la atâta soare . Poți fi fericit știind că n-ai nimic . Că ești liber, că n-ai bani, mașini, că viață-i un chin sau nu .
 Și dacă n-o să renunț la a fi eu, totul va fi perfect !

2 comentarii: